Life is like a box of chocolates !?

Să fie viaţa ca o cutie de ciocolată şi dacă da ce fel de cutie? Să fie oare o cutie pe care o cumperi în silă, ca să scapi de vreo oblicaţie, sau una pe care să o savurezi tacticos zile în şir? Dar bomboanele să fie din acelea rafinate, sau simple produse, bune doar să îţi sfărăme dinţi?

Două scene şi teme de film susţin această idee în puctele ei extreme. Prima e din Forrest Gump, celebrul film câştigător a 6 premii Oscar. Cea de-a doua e dintr-un episod X Files, dominat de un uşor dramatism shekspearian, pe care am avut plăcerea să îl văd cu două seri în urmă:

1. "My mama always said... life was like a box of chocolates. You never know what you're gonna get." Aici.

(Forrest Gump, 1994)

2. "Life... is like a box of chocolates. A cheap, thoughtless, perfunctory gift that nobody ever asks for. Unreturnable, because all you get back is another box of chocolates. You're stuck with this undefinable whipped-mint crap that you mindlessly wolf down when there's nothing else left to eat. Sure, once in a while, there's a peanut butter cup, or an English toffee. But they're gone too fast, the taste is fleeting. So you end up with nothing but broken bits, filled with hardened jelly and teeth-crunching nuts, and if you're desperate enough to eat those, all you've got left is a... is an empty box... filled with useless, brown paper wrappers."

(Musings of a Cigarette Smoking Man, ep.7, seria 4 X Files, 1996)

Aşadar, e viaţa ca o cutie cu bomboane de ciocolată?

Eu aş spune da şi chiar una cu bomboane bune, dar fundamental eu sunt doar un optimist!
Dincolo de asta, la mai bine de 10 ani după ce am văzut Forrest Gump, eram la Washington, în zona Lincoln Memorial şi nu mă puteam gândi la altceva decât la discursul lui Forrest şi goana lui prin apă, către marea lui iubire. Aşa mi-am dat seama că mai fusesem acolo odată, alături de cel mai genial tăntălău al lumii! Aici!

...