Scrisoare din Galaţi

Dragă Mişule,

Îţi scriu de pe frontiera estică a lumii pe care amândoi o iubim atât de mult. Astăzi, un soare călduţ gonea ultimele insule de zăpadă ale unei ierni crâncene şi m-am gândit că e o zi bună de băut cafeaua în curte. Cu o cană generoasă de cafea făcută la ibric, călcam înţelept şi mă uitam în depărtare, în puctul unde Prutul se pierde în Dunăre şi unde oficial se termină Europa. Ei bine, am avut amice în acel moment un profund sentiment al exilului, paradoxal tocmai în propria mea curte, pe bucata de pământ primită de la tatăl meu, care la rândul lui a primit-o de la tatăl lui.
Acum citind scrisoarea ta din Paris şi cartolina din Mantova, am realizat încă odată cât de fericiţi suntem pe drum, mereu lăsând ceva în urmă, mereu în căutarea a ceva, ca nişte desueţi argonauţi în căutarea bezmetică a lânei de aur, sau aşa cum frumos scrii, în căutarea drumului rătăcit către o Ithaca originală. Aşa se face că fiecare dintre noi am împânzit Europa şi chiar mai departe lumea nouă, mai puţin pentru ceva anume şi mai mult din instinct.

Florenţa, mai 2009 (foto Corina)

Maxima sfidare a condiţiei noastre, de fragede vlăstare ale ceauşismului altoite pe un galopant capitalism estic, a fost clipa când am hotărât amândoi împreună cu Marllene şi Corina, să ne găsim, indiferent cât de departe am fi unul de altul, în câte un colţ al Europei, mereu altul, doar pentru a savura vreo mai ştiu eu ce licoare revigorantă. Al doilea moment a fost în Iaşi, atunci când am stabilit să ne scriem de fiecare dată, din cu totul alte locuri ale globului; urma atunci să plec în America...

În ciuda acestui cult al hoinărelii, două luni de aici, până la examenul ăsta de care atârnă atât, sunt Mişule într-un exil auto-impus, asumat, într-un loc pe care îl iubesc şi îl detest deopotrivă. Aici, la Dunărea de Jos, în locul unde occidentul se intrepătrunde cu spaţiul balcanic şi orientul rus, am realizat că exilul, mai înseamnă în cazul nostru, lipsa unei casa spirituale, opturarea destinaţiei. Mereu ţi-am vorbit de sătucul ăla din Virginia, de plaja aia din Florida, de orăşelul lui Carol cel Mare din Germania, sau de Sulina adânc ascunsă în deltă, dar nici unul din locurile astea nu m-au făcut să rămân, să las lumea pentru ele. Citind scrisoarea ta din Paris, venită interesant chiar când te-ai mutat, fie şi temporar în inima Bologniei, m-a făcut să simt pentru prima oară că măcar unul din ăia mulţi care eram odată nu mai aleargă, e bine şi că a ajuns acasă; asta m-a bucurat nespus.

acea plaja din Florida, septembrie 2008

Fiind atât de departe, mi-am mai dat seama că acasă, Ithaca aia mitică, e până la urmă un loc bun sub soare, e Ea şi mâna aia de oameni sfinţi şi cuminţi care se cheamă prieteni. Ori amice, câtă vreme atât amar de lume va fi între noi, voi continua să fiu într-un permanent exil şi îmi vei lipsi teribil.

Al tău vechi prieten,
Edu

P.S. Zilele astea mă amuzam gândindu-mă că în ciuda faptului că am avut şansa ca Ovidiu, unul dintre cei mai mari poeţi ai antichităţii, să trăiască o vreme pe aici, niciodată noi românii nu l-am adulat, sau nu ne-am mândrit foarte tare cu asta. E în fapt greu pentru noi să înţelegem cum acest mare alchimist al cuvintelor nu s-a lăsat cucerit şi extaziat de acest spaţiu şi cum nu a trăit el fericit pe malul mării noastre dragi; dar dacă ajungi să vezi Roma şi iernile ei, e lesne de înţeles. Ovidiu nu a suportat iernile, izolarea şi sălbăticia oamenilor. Fără să mă crezi arogant, închei epistola mea cu o mână de versuri scrise de Ovidiu la Pont:

Dar în adâncul lumii eu sunt pe-un ţărm ajuns,
Şi sub zăpezi eterne pământul e ascuns...

Pe maluri, şi nici marea nu-i loc mai nimerit -
Mereu, mereu de vânturi e-ntinsul răscolit;
Oriunde-ntorci privirea, stăpân pe câmpuri nu-i:
Întinde spaţii vaste pământul nimănui,
Şi înspăimântă locul vecini cumpliţi, oricând,
Din dreapta şi din stânga duşmani la pândă stând!...

Ci, haide, o, Rufinus, şi-mi spune mai apoi,
Ce oameni vechi purtară exilul ca eroi?

(Ovidiu; Ponticele - Scrisoarea a III-a către Rufinus
dintr-o carte cu sigla Grumăzescu)

...