Civilizaţia europeană, născută din cenuşa Imperiului Roman, frământată de caii francilor, ori goţilor şi închinându-se către est, se află după un milieniu şi jumătate la zenit. Sub aripa protectoare a fiicei sale nord-americane şi scăpată de teroare comunistă, UE redevine în scurt timp şi paşnic, ceea ce odată era predecesorul ei îndepărtat, marele Imperiu Roman. Fără a fi constrânse, 27 de state au ales să renunţe parţial la independenţa lor pentru a construi un stat mai mare şi mai performant.
Uniunea Europeană înseamnă o monedă, un steag, o piaţă comună, un parlament, un sistem universitar coerent, un imn, dar mai mult decât atât triumful raţiunii, al măsurii, al altruismului, în dauna inereselor mărunte. State care sute de ani s-au duelat pentru supremaţie, au hotărât în ultimi ani să dărâme graniţele, să plătească pentru ca România să aibă autostrăzi, iar Bulgaria o poliţie competentă.
Cu toate imperfecţiunile şi stângăciile specifice oricărui organism tânăr, Uniunea Europeană în cei numai 50 de ani ai săi (chiar dacă în fapt ea nu are decât 20 de ani), împlinişte în egală măsură efortul lui Voltair, da Vinci, Rousseau, Newton, Cristofor Columb, sau Carol cel Mare, dar răzbună în aceiaşi măsură sutele de războie şi sângele vărsat inutil pe mai toate câmpurile ei. Noi suntem martori acestei desăvârşiri, care poate însemna concretizarea unei utopii medievale în situaţia fericită, sau dispariţia bătrânului continent de pe harta importantă a lumii.
Zilele acestea în Europa are loc o dezbatere amplă asupra interzicerii sau nu a voalului islamic. Români şi de această dată sunt în afara discuţiilor care construiesc politici, ideii consistente şi atitudini, fiind prinşi în discuţii sterile legate de congresele partidelor şi drumuri înzăpezite. Fără a detalia aici, m-ar întrista gândul că acestă luminoasă uniune a raţiunii şi echilibrului, va interzice chiar şi voalul islamic. O mare civilizaţie nu are niciodată nevoie de garduri, ziduri, prohibiţii, ori persecuţii pentru a supravieţui şi cu atât mai puţin pentru a prospera. Dezvoltarea acestei discuţii AICI.
Oricât de mult le place europenilor să îşi plângă de milă, cele 27 de ţări ale Uniunii Europene însemană 500 de milioane de locuitori, 23 de limbi, cumulat cel mai mare produs intern brut din lume, aproape 25% din prosperitatea mondială, sau 5 locuri în G20. În prezent alte 7 state, cu aprope 100 de milione de locuitori sunt în diferite etape de aderare la Uniunea Europeană.
...
Cu toate imperfecţiunile şi stângăciile specifice oricărui organism tânăr, Uniunea Europeană în cei numai 50 de ani ai săi (chiar dacă în fapt ea nu are decât 20 de ani), împlinişte în egală măsură efortul lui Voltair, da Vinci, Rousseau, Newton, Cristofor Columb, sau Carol cel Mare, dar răzbună în aceiaşi măsură sutele de războie şi sângele vărsat inutil pe mai toate câmpurile ei. Noi suntem martori acestei desăvârşiri, care poate însemna concretizarea unei utopii medievale în situaţia fericită, sau dispariţia bătrânului continent de pe harta importantă a lumii.
Zilele acestea în Europa are loc o dezbatere amplă asupra interzicerii sau nu a voalului islamic. Români şi de această dată sunt în afara discuţiilor care construiesc politici, ideii consistente şi atitudini, fiind prinşi în discuţii sterile legate de congresele partidelor şi drumuri înzăpezite. Fără a detalia aici, m-ar întrista gândul că acestă luminoasă uniune a raţiunii şi echilibrului, va interzice chiar şi voalul islamic. O mare civilizaţie nu are niciodată nevoie de garduri, ziduri, prohibiţii, ori persecuţii pentru a supravieţui şi cu atât mai puţin pentru a prospera. Dezvoltarea acestei discuţii AICI.
Oricât de mult le place europenilor să îşi plângă de milă, cele 27 de ţări ale Uniunii Europene însemană 500 de milioane de locuitori, 23 de limbi, cumulat cel mai mare produs intern brut din lume, aproape 25% din prosperitatea mondială, sau 5 locuri în G20. În prezent alte 7 state, cu aprope 100 de milione de locuitori sunt în diferite etape de aderare la Uniunea Europeană.
...
Dar in constitutia europeana nu se sepecifica de trecutul si valorile crestin-democrate. Se vrea un stat laic. Poate ca e bine poate ca nu. Ideea e ca o uniune in sens cultural, chiar daca se mizeaza pe diversitate, e cam utopica. Nimeni nu o sa se legitimeze in lume ca provenind din UE. Numai daca nu are complexul tarii de provenienta. :))
RăspundețiȘtergereEu cred ca UE treptat se poate impune ca stat functional... apropo de legitimare, in America fiind multi nu prea nimereau cu Romania, pe unde e, ce e cu ea, la fel si cu alte state... Mai toti colegi mei (romani, polonezi, spanioli, greci) spuneau ca sunt din EU, sau simplu Europa; cine vroia detalii, dezvoltam.
RăspundețiȘtergereCred ca a depasit multe bariere UE, dar inca se poate impiedica de probleme de astea legate de toleranta, identitate, islam (vezi cazul Turciei), ateism, crestinism etc si probabil de asta nici nu e trecut in Constituie nimic legatde crestinism.
Nu stiu exact ce sa cred, sper sa depasesca problemele astea de parcurs, toate se pot discuta, insa nu in maniera autoritara, sau brutala.
Am inteles ca te referi la trecutul si valorile crestine, cele democratice sunt tocmai esenta unei constitutii; crestin-democratia e un curent politic.
atat de profunda,consistenta si plina de adevar postarea ta ca m-a luat durerea de cap....sincer..prea multe stii..sincer...o sa dormi mai prost si o sa te dora ficatul mai devreme..hi-hi
RăspundețiȘtergerenakudo bine ai poposit in Calatoria mea!
RăspundețiȘtergereDaca e pe bune, spun multumesc, dar nu prea stiu sa primesc complimente; daca nu e, tot multumesc ca te-ai ostenit sa imi scrii :)
In fine, tocmai despre asta vorbeam cu profu de politologie, ca multiculturalismul e posibil in America, si colo cu multe nuante, dar mai putin in Europa, unde natiunea a format statul, ci nu statul natiunea. Deaceea, noi avem Stadion National, Scoala Nationala de studii Politice si Administrative. Cand am vrut sa aderam la UE, trebuia sa semnam contracte cu toti vecinii. Dar ne-am impiedicat la tratativele cu Ungurii, care vedeau articolul 1 din Constitutia Romaniei ca ofensa pentru minoritati si pentru celelalte popoare. Romannia este stat National. Ei intelegand prin asta Nationalist. Si unde intra aici culturalismul? In fine, ar mai fi problema ca desi exista o cultura de tip rational, epiric, bazata pe ideile ilumimniste provenite din revolutia franceza, mentalitatea europeana este divizata. Nationalismul inca este in floare. Vezi acuzele pe care le aduce Republica Moldova Romaniei, ca vrem sa ne unim.
RăspundețiȘtergereAmericanii nu stiau unde e Romania? De ce nu ma mira? :))
Studiu de caz, vezi toleranta tiganilor din UE. Chiar a romanilor emigranti. Hai sa fim realisti. Vei spune ca e propaganda politica, dar de fapt e nivelul de toleranta zero al populatiei bastinase. Deci, nu putem sa fim chiar atat de optimisti, cel putin nu in viitorul apropiat. Sa nu facem iar din tari Soviete, sau niste tari satelit cum e Romania azi pentru Centrul Europei,O tara de desfacere, un capital vagabond.
RăspundețiȘtergereAmerica a fost tara nimanui, a treia Cultura integratoare, deaceea identitatea de American primeaza identitatii nationale, pe cand la noi, nu avem o constiinta a unei europe care ne-a preexistat.
Din pacate nu am vreme in seara asta, da promit ca maine sa ofer o replica (a nu se intelege beligeranta) ampla comentariilor tale.
RăspundețiȘtergereMa incanta ideea ca esti la SNSPA. :)
sigur ca e pe bune nu comentez niciodata din obligatie si nu imi plac comentariile de genul..superba postare iar in alta parte postare superba..zambeste...noi romanii santem plin de umor..uneori negru de unde deduc ca om fi fost metisati si cu sange englezesc:)o seara placuta si la cat mai mult scris de genul asta
RăspundețiȘtergerecitesc ce zice david..toleranta nu exista decat scriptologic sau ca indemn.nicaieri in europa nu o sa fim tolerati,mereu o sa fim niste straini care sant priviti ciudat si chiar ca inferiori.si noi avem rasismul nostru,nu ne plac arabii,grecii,tiganii si daca ar locui 50 de ani in romania tot asa am zice,,am foat la doctorul arab"-tot arab ar ramane nu-l includem decat ca acceptare efemera in cultura noastra..e mult de povestit..dar multi nu recunosc ca intr-un fel sau altul toti avem fobii
RăspundețiȘtergereDavid, revin cu replica.
RăspundețiȘtergereMai intai sunt o serie de notiuni pe care le aduci in discutie si pe care eu le evitasem intentionat: natiune, nationalism, intoleranta, tigani, America.
Discutiile sunt foarte ample si de regula importanta e perspectiva.
NATIUNEA: Mai intai ideea de natiune trebuie nuantata. Si in America ai National Aeronautics and Space Administration (NASA), sau National Basketball Association (NBA).
Natiunea e un subiect delicat, ea insasi e o notiune tanara, iar daca comparam cu perspectiva Americana asupra ei, e si mai stufosa teoria.
Eu cred ca era natiunilor a trecut in Europa (in forma clasica), sau e pe cale sa treaca, in ciuda derapajelor; cum spuneam principalul semn, e tocmai hotararea cu care aderam la valorile UE. Repet, nu vorbesc de exceptii, ele sunt dar directia generala este una globalista.
Despre Natiunea Europeana personal cred ca se poate afirma (si sustin asta in primul rand prin ceea ce consider eu despre mine: anume un cetatea in primul rand european). Mai cred si ca unul din punctele ei forte, una din valorile ei e multiculturalitatea si ca nu e doar vorba in vant.
Identitati. Despre Romania ca soviet, sau felul in care noi suntem exploatati si persecutati e de discutat. Cred ca e vremea sa ne asumam multe din probleme, sa le rezolvam, sau sa mergem mai departe. Eu unul nu ma mai indentific cu Romania, cu romanismul si cu destinul acestor locruri. Ma indentific intradevar cu spatiul in care m-am nascut si am crescut, si cu Europa in sine. Pentru mine e mai importanta Bologna decat Clujul, si Kolnul decat Timisoara. Pentru mine Ardealul si Oltenia, nu inseamna mai nimic, le cunosc putin si nu ma indentific cu soarta lor. Eu iubesc Dunarea, Galatiul, Braila, Sulina, Tulcea, Dobrogea, Iasiul mai sus, dar si Aachenul, Kolnul, Modena, Ravena, Bologna.
Dincolo de a te scandaliza, vreau sa intelegi ca nu accept gogosile clasice: tara, neam, popor; totul e foarte personal, iubirea mea nu se suprapune granitelor tarii.
Discriminare. Sunt iarasi derapje, dar iarasi nu cred intr-o ura genralizata fata de romani, tigani etc.
Eu am umblat prin Europa si chiar prin America si nu pot spune ca am fost o singura data discriminat. Conteaza mult cum te raportezi spatiului unde te afli, cum te privesti tu pe tine, cu ce te ocupi etc.
Am fost ca idee extrem de mandru cand am plecat odata din tara pe poarta de aeroport NON-EU si m-am intors pe cea EU.
Cred in ideea europeana si am incredere in oameni care o construiesc. Ca sa iti dau un exemplu, eu am fost platit de exemplu de un clasic grant ERASMUS ca sa invat in inima ei si o clipa nu m-am simtit altfel decat un student european.
Exista nenumarate riscuri ale constructiei europene, dar cred ca ele sunt in primul rand cele care tin de chestiuni mai tehnice: economie, politicianism, armata etc. Un alt set de pericole cred ca sunt cele legate de felul in care acest amplu organism se raporteaza la "strain" (vezi turc, islamist, chinez) si mai putin la romani, sau tigani, chiar daca e o problema si asta.
nakudo, intr-un fel am raspuns mai sus, dar dezvolt.
RăspundețiȘtergereCum spui si tu, toti avem tendinta sa respingem tot ce e strain, e intr-un fel normal. Si eu am avut ca prima tendinta sa spun jos voalul islamic de exemplu (pentru ca inghetasem la vederea unei asemenea personane). Eu ii inteleg pe italieni care ne cam urasc si pe romani care urasc moldoveni, sau tigani... dar pana la un punct.
In definitiv trebuie sa depasim acest prim impuls, asta ne face oameni, fiinte rationale...
Despre cum suntem noi discriminati... sunt multi prosti in Italia de exemplu, la fel cum sunt si in Romania. Ura, incultura, intoleranta, rautatea, cum spunea un prieten din Germania, sunt raspandite uniform pe glob.
Eu unul nu m-am simtit nciodata discriminat in Europa, sincer iti spun; nici in Italia, nici in patria discriminarii Germania. Poate pentru ca sunt alb, poate pentru ca le vorbesc limba intr-un fel, poate pentru ca niciodata nu am mers ca sclav acolo, stiu doar ca nu am simtit nici macar o privire aruncata aiurea.
Am simtit altceva; am simtit limitele mele, ale unui copil crescut in comunism, prea sfios uneori, excesiv altadata, complexat uneori de mostenirea lui; dar am aflat ca treptat poti scapa de astea... si poti sa tragi baute bune cu nordici de exemplu, sau sa dansezi cu elvetiencele (cineva poate pune marturie).
Frumoasa interpretare, mai lipseste ceva...istoria se repeta, tot ce are un inceput are si un sfarsit, asa cum toate mariile imperii au decazut la un moment dat...
RăspundețiȘtergereBine ai venit Sorana in Calatoria mea!
RăspundețiȘtergereSigur ca orice lucru are un sfarsit si cu atat mai mult Imperiile; in faptr tot textul e scris cu gandul la a muta sfarsitul UE departe in viitor, pentru ca mai mult decat decadent cred ca este o creatie tanara si viguroasa, care are multe lucruri minunate de oerit lumii si locuitorilor ei...
Istoria se repeta... este un intreg domeniu numit filozofia istoriei care urmareste tiparele istoriei si dap, stiintific chiar putem zice, cum bine spui si tu, ca anumite tipare se regasesc la intervale mai mari sau mai mici de timp; de asta am si vorbit de Imperiul Roman :)
Între timp am avut Brexit. Se pare ca timpul mi-a dat dreptate.
RăspundețiȘtergere