duminică, 28 februarie 2010

Edu cu trei taţi

Trei părinţi: unul pentru cer, altul pentru pământ şi altul pentru spaţiul dintre ele. Unul e Zorba, altul e Isus şi altul e Jim Morrison. Cu ei niciodată nu eşti singur, nu rătăceşcti, nu greşeşti. Faptul că fiecare a rămas în memoria umanităţii cu braţele larg deschise, generoşi, iertând, chemând la pieptul lor, am ştiut mereu că nu e întâmplător.
Acum ceva ani am lucrat imaginea de mai jos, spun eu ca reprezentare unei veritabile Sfinte Treimi, mai puţin privindu-ne de sus şi mai mult dansând, ca nişte saltimbanci gata oricând de saltul mortal. Forma rudimentară şi rozul lui Andy Warhol să fie privit indulgent ca o impertinenţă adolescentină:



Peste o vreme, când călătoria se va fi încheiat ştiu că îi voi întâlni. Va fi pe una din plajele Pacificului, pe care încă nu o ştiu, dar în faţa căreia voi fi scufundat barca şi pânzele ei albe. Acolo vor fi doar o mână de oameni buni şi va fi Ea împletind codiţele unei puştoaice care va avea buzele mele şi ochii Ei... când şi vârful catargului va fi înghiţit de ape, se va auzi mai întâi ca o adiere, apoi din ce în ce mai clar acordurile santuriului, sau poate ale orgii lui Manzarek... atunci vor apărea părinţi mei, dansând îndrăcit şi chemandu-ne... în clipa aia şi eu şi Ea vom fi fericiţi... o să mă sărute şi o să râdă de mine în acelaşi timp... atunci cine m-ar putea vedea, ar observa că port nas roşu de clovn, de saltimbanc...

...

20 de comentarii:

  1. Ultima scena imi aminteste de Rascoala lui Liviu Rebreanu. As vrea atunci sa joc cu taranii dansul mortii, hora munteneasca, inainte de a fi exacutat. Un joc la fel de metafic precum zorba grecului.

    Te-am adaugat in blogroll, imi place!

    RăspundețiȘtergere
  2. pai hai sa mai schimb.. ultima data am spus "imi place" acum zic esti geniala:)):))

    RăspundețiȘtergere
  3. David ultimul meu gand a fost Rascoala lui Rebreanu, acea lucrare barbara si infioratoare pentru mine... dar nu pot decat sa aplaud observatia ta, pentru ca e al naibii de corecta.
    Multumesc pentru apreciere!

    Ina greu rezist complimentelor tale :), multumesc mult!

    O duminica faina amandurora!

    RăspundețiȘtergere
  4. E ca si cum mi-ai citit gandurile vietii, gandurile viitorului.Ma gandesc ca daca va fi sa am locul meu in lume undeva, acela sa fie undeva in Polinezia.Sa fie cald, sa nu ninga niciodata, sa miroasa a fructe, sa ploua aproape zilnic si sa fiu alaturi de persoana iubita.Wouldn't that be great?

    RăspundețiȘtergere
  5. Alexandros cred ca tine foarte mult de alegerile noastre, nimic nu e imposibil.

    Laura :) too!

    RăspundețiȘtergere
  6. dee bine ai trecut prin calatorie!

    Printre altele Jim e si foarte frumos, insa e mai bine ca ai spus tu asta :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred ca tot ce-ti propui si realizezi. Fie asa cum îti doresti!!!

    RăspundețiȘtergere
  8. ce ne mai impartasesti din calatoria ta?!

    RăspundețiȘtergere
  9. giulia multumesc mult pentru incredere si urare :)) sa fie!

    Laura promit sa mai scriu, sa pornesc din nou in Calatorie, am trecut printr-un moment mai dificil afectiv si nu prea mi-a priit scrisul!
    Daca te referi la calatoria efectiva, la barca si de astea, o sa scriu mereu aici, de pe unde destinul ma va poarta... sigur stiu ca intr-o luna voi locui intr-o mansarda din Bologna. Multumesc de intrebare!

    RăspundețiȘtergere
  10. Edu, stii ce imi place la tine? ca tu aduni aici pe pagina ta, numai "comentarii de calitate". Nu stiu cum faci, dar se vede ca polarizezi in jurul tau numai oameni interesanti.

    Si uite, am impresia ca ma cunosc cu ceilalti. Incepem sa ne invartim in aceeasi blogosfera. :))

    RăspundețiȘtergere
  11. Solitary Thoughts bine ai sosit in Calatorie mea si multumesc de aprecieri!

    David simplu fapt ca cineva vine pe blog, citeste, isi pierde cateva minute dintr-o zi pentru a afla ce ai de spus si in plus mai si comenteaza, eu gasesc foarte important...
    dincolo de asta imi e greu sa disting intre ele, chiar daca sunt momente cand unele comentarii sunt in fapt puncte de vedere capitale.
    Cred in comunitati de ideii in spatiul virtual si cred ca in viitor vor fi extrem de importante! Asta poate pentru ca sunt un mare fan al literaturii SF! :))

    RăspundețiȘtergere
  12. nu toate blogurile sunt lisibile, dar dupa cautari indelungi gasesc cate unul ca si al tau si devine "lectura cea de toate zilele".

    Bartleby

    RăspundețiȘtergere
  13. bartleby multumesc mult, as spune asemenea, dar nu ai mai postat de multa vreme!

    RăspundețiȘtergere
  14. evident, nu putea sa lipseasca Zorba:)

    RăspundețiȘtergere
  15. Bine ai venit in Calatorie Cris!

    Evident nu putea sa lipseasca, nu el! :)

    RăspundețiȘtergere