joi, 20 mai 2010

I can die when I'm done...

UPDATE: Aurora Liiceanu spune despre perioada dintre relaţii că ar trebui să fie un "doliu erotic"... (via Andreea)

În istorie perioada care separă Antichitatea de Renaştere e cunoscută drept
Epoca de Mijloc, Evul Mediu, sau Veacurile Întunecate. De aproape 200 de ani, specialişti încercă să reabiliteze acestă epocă istorică; până acum însă nu s-au înregistrat progrese majore.

Lumea noastră are cultul fericirii în relaţie şi mai nou pe cel al omului liber, independent, puternic. Atât de mult gravităm în jurul celor două ipostaze, că ieşirea din relaţie devine o veritabilă catastrofă, începutul unui deşert nesfârşit, degradarea în forma ei supremă. Totuşi fără perioada asta dintre, nu putem merge mai departe întregi.
În momente ca astea e cazul să te punem din nou în acord cu noi, să ne recâştigăm, să te calibrăm. E perioada când facem multe lucruri idioate, tâmpite de-a dreptul, dar când în sfârşit dăm telefoanele care trebuiau date, purtăm discuţiile care trebuiau discutate, cunoaştem oameni care trebuiau cunoscuţi. E perioada când trebuie să ne lingem rănile, să ascuţim săbiile, să planificăm iarăşi, să stam cu burta pe hartă.



E dacă vreţi o formă de doliul, dar în forma lui corectă. Adică perioada aia plină de ritualuri, când porţi negru, laşi barbă, faci pomeni şi te ocupi exclusiv de sufletul defunctului. Dar după un timp, lepezi şi barba şi straiele negre, primeneşti casa, schimbi culoarea părului. Parte bună e că atunci când ai ţinut bine doliul şi se face că te iei cu altcineva, nimeni, nici cea mai clefetitoare gură a satului, nu are caz de atac. În fond un mort e un mort, îl treci pe pomelnic, dar nu mai ai de-a face cu mutra lui în veci.


My heroes had the heart to lose their lives out on a limb
Pentru mine chestia asta de mijloc, e vremea în care pui în cutie pozele cu ea, cadourile, amintirile comune şi numărul ei de telefon, o închizi bine şi o sigilezi cu multe rânduri de scoci, cât să reziste în pod neatinsă. Apoi o urci acolo, urmând acelaşi drum, atât de comun că îl poţi face cu ochii închişi; sus îi găseşti loc printre alte cutii, unele mai mari, altele mai mici, unele colorate, altele negre de-a dreptul. Înainte însă să stingi lumânarea, să pui zăvorul şi să cobori, mai priveşti odată cutiile, dar mai ales pe ultima şi oftezi: Nu a fost să fie, poate următoarea!
Într-un fel e un omagiu adus Ei, pe care asemeni vechilor căpetenii vikinge o urci pe barcă, îi aşezi armele şi prăzile de-a dreapta şi de-a stânga şi o trimiţi în larg. Păstrezi tăcerea şi când e suficient de departe, când soare se pregăteşte să apună, ridici arcul, îl întinzi şi trimiţi către barcă o săceată arzând. Atunci, toţi vor şti că o altă poveste de iubire s-a încheiat! Cei din jurul tău vor face roată, te vor purta pe braţe, vor cânta cântece vechi şi vor turna cidru şi bere în pocale, până când totul se va pierde într-o noapte lungă şi înegurată.

Abia după toate astea, te poţi deştepta, merge la rău şi îmbăia cumsecade, strigând din toţi rărunchi că eşti liber şi lumea e a ta. Abia atunci inima poate iar să bată, sângele să alerge prin vine, iar ochi să scruteze în depărtare. Când toate astea se vor fi petrecut şi numai atunci, poţi ştii cu siguranţă că Veacurile Întunecate s-au risipit.



...

24 de comentarii:

  1. imi place piesa :D si ce ai scris :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Kido multumesc si de citeala si de promtitudine! :))

    RăspundețiȘtergere
  3. In sfarsit revine Haiawatha. Postarea de dinainte nu era in acord cu celelalte, parca nu era scrisa de tine, sau cel putin asa mi s-a parut. Era o furie careia trebuia sa ii dai glas, poate,si daca vroiai sa-i aplici o mustruluiala mai mare efect ar fi avut daca o postai doar pe aceasta.
    Mi-am schimbat putin parerea...
    Alexandra P.

    RăspundețiȘtergere
  4. :) Aurora Liiceanu spune despre perioada dintre relaţii că ar trebui să fie un "doliu erotic", perioada care ar trebuie să fie exact aşa cum ai descris-o tu atât de frumos în rândurile de mai sus. Mi-a plăcut.
    Gânduri bune de la Dunăre.

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna Anonim/Alexamdra P. nu e o miza mustruluirea nimanui, chiar daca mi/ar fi placut sa citeasca si mai ales nu ca pe o mustruluire. Esti una din peroanele care mi/a vorbit de Haiawatha si recunosc ca amicul asta ma surprinde si pe mine... are un anume stil, pe care eu sa mor, dar nu il sesizasem.
    Multumesc pentru comentarii!

    Andreea ma copleseste comparatia si e de prisos sa spun ca nu cunosteam perspectiva Aurorei Liiceanu. Intalnirea cred insa ca e, in ceea ce ma priveste, mai putin in teorie si mai mult in practica, pentru ca greu poti trece altfel peste o relatie!
    Multumesc ca ai trecut pe aici, iar despre Dunare si malul ei... o mare mandreata de apa, dulce, murdara, blanda... pe unde am fost mereu mi-a lipsit! E un mod just de a te localiza... eu mai spun (referinsu-ma la Galati) ca vin de la capatul Europei; si chiar e frontiera UE. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. s'a risipit si evul "meu" mediu, lumea e a mea, deci!:)

    RăspundețiȘtergere
  7. Mutullica cred ca am citit ceva si la tine si ce pot sa zic decat ca ma bucur mult!

    David dincolo de "Doliul erotic" de care vorbeste Andreea, imi amintesc de vorba unui prieten ardelean: La tazi ne greu! :))

    RăspundețiȘtergere
  8. trebuie sa respectam cursul "istoriei";)).

    RăspundețiȘtergere
  9. :) Trec pe-aici cu fiecare nouă postare şi nu las comentarii, dar la postarea asta nu m-am putut abţine. ;))
    Şi nu mă supăr deloc că m-ai citat şi chiar dacă mi-aş fi supărat, mi-ar fi trecut de la "colega mea verde". Uite că acum te-am citat eu. :))

    RăspundețiȘtergere
  10. Oricum Mutullica daca nu o facem vine ea singura peste noi, nechemata, hrapareatza, ranchiunoasa si ne face sa ne caim! :)

    Andreea multumesc atunci pentru vizitele tale, is magulit! :))
    colega mea verde (suna mai bine sa fi zis de "colega mea de culoare") e doar un mod de a exprima bucuria descoperirii puctelor comune :))
    Pe curand!

    RăspundețiȘtergere
  11. cand citesc asta imi vine pe limba "nobil". nu cred ca are vreo legatura, dar ai fost nobil in postarea asta. si, pentru cateva secunde am fost si eu in podul tau plin de praf, unde pasii tai au ramas imprimati, exact in urmele de dinainte.
    despre Crazy, prefer Gnals Barkley's version.
    cat despre imbinarea pe care ai facut-o intre prezent si trecut [istorie], ma face sa vreau sa invat mai mult la istorie, sa ma documentez, sa pot si eu sa asociez lucruri.:-"
    intr-adevar, postarea trecuta a fost o postare de-a lui edu, in timp de blogul asta ne-a obisnuit cu cele ale lui Haiawatha, insa imi place ca ti-o asumi si iti mai spun ca mi-e mi-a picat bine. repet ca imi place cinismul tau... aproape ca-l ajungi pe Dr. HOUSE [de fapt... nimeni nu-l ajunge pe el in cinism, ironie si sarcasm si daca il cunosti, ma vei aproba!]
    salut, edu! sa ai o zi bucuroasa!

    RăspundețiȘtergere
  12. abia acum am citit comentariile de mai sus:D. nu i-ai sesizat stilul lui Haiawatha, pentru ca el e parte din tine. e un eu de-al tau. cel precis, exact, istoricul si principalul blogger, pentru ca rar il vedem pe edu pe aici [pentru mine e pentru prima data. am facut si cunostinta cu el. sunt sigura ca te-a surprins, insa sper ca placut, la fel ca pe mine:)]
    saaalut!!:)

    RăspundețiȘtergere
  13. bagi copiii in baie si-ti mananca sapunul.

    RăspundețiȘtergere
  14. dani. de multe din postarile lui Haiawatha eu ca idee ma amuz si chiar daca mai discret, fac poante pe care de regula le inteleg cei apropiati! :)
    Una peste alta, femeile iubesc ticalosi, asta o stiu bine si House e un exemplu (chiar daca finalul de sezon l-au strica tare; pentru cine nu stie se ia cu sefa spitalului)
    Multumesc pentru toate parerile si pentru perspectiva ta!

    RăspundețiȘtergere
  15. Mutullica :)

    bartleby usor intrigat, de fapt in ceata cumsecade, iti multumesc de comentariu! :)

    RăspundețiȘtergere
  16. hei, edule! "I can die when I'm done..." - bravo! bravo pentru chestia asta geniala pe care ai spus-o, pe care eu ma chinui s-o spun de ceva timp, dar care numai nu-mi iese! presupun ca lucrurile simple, evidente, sunt prea greu de vazut, se concretizeaza prea greu, prea confuz in fata ochilor nostri de oameni "profunzi":)):-J.
    bravo inc-o data!
    salut!

    RăspundețiȘtergere
  17. Mai certat pentru Furtado, dar de asta am pus-o, e din Crazy si la ea se aud fain versurile.
    De acolo e si titlul si subtitlul! :)

    RăspundețiȘtergere
  18. femeile iubesc ticalosii! presupun ca ii iubesc in masura in care le duc capul. adica... un ticalos e un ticalos cu oricine, inclusiv ca femeile care-l iubesc si trebuie ca ele sa stie unde sa se opreasca. cu Cuddy? imposibil! [nu mai am AXN, deci nu mai am HOUSE de ceva timp, deci nu prea mai stiu ce s-a intamplat (da, da, am gasit pe net, insa fara subtitrare si termenii aia medicali... e prea greu de inteles)] cu Stacey cum ramane?:)) pentru Furtado nu te-am certat [de fapt, ba da! asta am facut:D.], dar da, ai si tu dreptate: se aud fain versurile.
    o sa-l ascult cu atentie. de fapt, stii ca nu pot asculta nimic de pe youtube sau, in fine, htlm-uri copiate de acolo, aduse pe blog? nu stiu de ce. se intrerupe la mijloc>:P.
    salut!

    RăspundețiȘtergere
  19. Sezonul 6 are cel mai idiot final, in care House se raspopeste, se schimba radical si se ia cu Cuddy... e foarte slab si am impresia ca au vrut sa il opreasca, sau ca altceva s-a intamplat!
    House inceteaza sa mai fie cinic si rautacios, adica moare spiritual si odata cu el mitul ticalosului, mizantrop, posac :)) In ultimele 10 minute Cuddy il anunta ca s-a logodit cu unu, ca a acceptat, apoi ca a renuntat la ala si in final ca vrea sa fie cu el!

    RăspundețiȘtergere
  20. oooh! ce patetic!!! e impotriva firii lui HOUSE... chiar el spunea "We're all pathetic, we're all stupid!"
    i'm sorry for this lost... house era cel mai tare:(!

    RăspundețiȘtergere
  21. S-a petrecut ceva acolo, cineva a schimbat scenariile, am auzit insa ca va mai fi un sezon!

    RăspundețiȘtergere
  22. sasperam ca-si revine :-S... pana atunci, salut!:)

    RăspundețiȘtergere